CEV

1. Intelepciunea este o arma foarte periculoasa si cu mai multe taisuri.
2. Cel mai principal este ca ai inteles acest lucru, a doua etapa principala este ca stii cum sa lupti cu el, a treia – depinde doar de timp.
3. Prin dezvaluirea intelepciunii risti sa fii neinteles.
4. Psihologia e sora mai mica a filosofiei.
5. Filososfia este medicina sufletului, medcina sufletului este intelepciunea, intelepciunea este modul tau de viata.

Ювенал (60-127) poet satiric

1. Judecatorul iarta cioroii, nu insa si porumbeii.
2. A spune cuvintele sufletului tau.

Эпиктет (50-140) filosof stoic

1. Adca cineva e singur, nu inseamna ca el prin asta e singur, si invers, daca cineva se afla printre multime, nu inseamna ca el nu este singur.
2. Cu oamenii simpli mai putin sa vorbest despre teorii, dar mai mult procedeaza precum spun ei.
3. In nefericire se cunoaste prietenul si se descopera dusmanul.
4. Cine e puternic cu trupul, poate rabda si frigul si caldura. Asa si acela care este sanatos sufleteste, este in stare sa treaca peste scirba, bucurie ai alte emotii.
5. Invidia – dusmanul fericitilor.

Энний (239-169 i.e.n) poet

1. Eu stiu natura feminina: cind tu vrei, ele nu vor, cind tu nu vrei, pe ele le cuprind o dorinta pasionala.

Ciceron (106-43 i.e.n) – politic, orator

1. Pe primul loc trebuie sa fie patria si parintii, apoi copii si toata familia, si mai apoi (restul) rudele.
2. Nicaieri nu e mai bine ca acasa.
3. Omul deseori isi este singur dusman.
4. Cunoaste-te pe tine insuti.
5. Cea mai principala inclinare a omului este indreptata spre ceea ce corespunde naturii.
6. Unii sunt oameni nu dupa esenta, ci pentru ca asa se numesc.
7. Deprinderea – a doua natura.
8. Fata – oglinda sufletului.
9. Ce prevazatoare este natura, ridicind oamenii de la pamint, i-a facut inalti si drepti.
10. Aceasta faptura, pe care noi o numim “om”, doar una dintre numeroasele fapturi a primit in destin mintea si posibilitatea de a gindi.
11. Este evident ca, conform naturii orice om isi este scump sie.
12. Nounascutii in acelasi timp, isi au atit antura cit si viata diferita de a celuilalt.
13. Fiecare cu frumusetea lui.
14. Natura nu suporta siguratatea.
15. Omenirea, dupa natura sa, nu este numai capodopera pictorului, ci si pictor.
16. Nu e nimic mai inventiv decit natura.
17. Nu e nimic maiordonat decit natura.
18. Toata natura tinde catre autoconservare.
19. Toate elementele de creare a omenirii sunt unite armonios intre ele.
20. Pamintul se roteste in jurul axei sale.
21. Pamintul niciodata nu intoarce fara roada ceea ce a primit.
22. Puterea naturii este foarte mare.
23. Natura singura zilnic ne aminteste noua de cit de multe, si de putine are ea nevoie.
24. La dirijarea naturii, in nici un caz nu trebuie de gresit.
25. Necesitatea nu stie de odihna.
26. Natura se multumeste cu putinul.
27. Necesitatea – o arma foarte periculoasa.
28. A trai inseamna a gindi.
29. Trebuie de trait in armonie cu natura.
30. Natura ne-a nascut si ne-a creat pentru careva lucruri (mult mai semnificative) mari.
31. Sufletul neaparat va tinde spre inaltime (ideal).
32. Sufletul tine minte trecutul, este atent la prezent, prevede viitorul.
33. Binele facut celui ce nu merita, eu o consider actiunea rea.
34. Daca boala este dureroasa, ea este de scurta durata, dar daca este de lunga durata, este nedureroasa.
35. Cel mai mare rau – suferinta.
36. Cine sufera, acela tine minte.
37. Natura l-a inzestrat pe om cu tendinta de a afla adevarul.
38. Nu-i este rusine fizicianului, adica cercetatorul si exeprimentatorul naturii, sa caute dovada adevarului in sufletele subjugate deprinderilor.
39. De la indoiala mergem spre dreptate.
40. Pe mincinos nu-l credem chiar ai atunci cind spune adevarul.
41. Dreptatea se apara singura pe sine.
42. Dreptatea este cea mai superioara dintre toate binefacerile.
43. Exista 2 dreptati initiale: nimanu-i sa nu-i faci rau si sa aduci folos societatii.
44. Dreptatea fara intelepciunea inseamna mult, intelepciunea fara dreptate – nimic.
45. Nedreptatea isi atinge scopul prin 2 posibilitati: sau cu fosrta, sau cu minciuna.
46. Cu cit e mai sincer omul, cu atit mai putin el ii banuieste pe altii de nesinceritate... Un suflet scazut mereu pune la indoiala chiar si cele mai mici tendinte ale actiunilor bune.
47. Dreptatea nu poate fi separata de utilitate.
48. Cei care mult amagesc, se straduie sa arate oameni cinstiti.
49. Nici un om destept nu a considerat vreodata ca e posibil sa crezi tradatorul.
50. Munca face nesimtita amaraciunea.
51. Memoria slabeste daca ea nu este exersata.
52. Lucrul consta in munca.
53. Munca ca si cum creaza o careva piedica contra bolii.
54. Munca slabeste scirba.
55. Fa, daca poti.
56. Inteligenta umana intotdeauna tinde catre o oarecare actiune si nici intr-o imprejurare nu poate suferi linistea incontinua.
57. Este evident, noi suntem nascuti pentru actiune.
58. Eu mai mult decit am facut, nu pot face.
59. Tendinta spre actiune se intareste cu anii.
60. Deoarece inceputul nu poate fi oprit.
61. Nici o inventie nu poate fi deodata savirsita.
62. A actiona cu atentie e mai important decit a judeca cu atentie.
63. Trebuie foarte atent sa faci ceea ce faci.
64. Traeste liber dooar acela ce isi gaseste bucuria in indeplinirea datoriei sale.
65. Filosofia – mama tuturor stiintelor.
66. Ingnoranta – noaptea judecatii, noapte fara luna si fara stele.
67. Judecata umana se educa cu invatatura si gindirea.
68. A nus ti istoria – inseamna a fi mereu copil.
69. Istoria – martorul trecutuliu, lumina adevarului, memorie vie, invatatorul vietii, mesagerul vremurilor vechi.
70. Filosofia – medicina sufletului.
71. Herodot – tatal istoriei.
72. Noi trebuie sa stim inventiile stramosilor nostri.
73. Intelepciunea lui Socrate a constat in faptul ca el nu s-a gindit ca stie ceea ce nu stie.
74. Faptele oamenilor intelepti sunt dictate de minte, faptele oamenilor mai putin priceputi – de experienta, celor mai putin cunoscatori – de necesitate, animalelor – de natura.
75. Nu exista o absurditate mai mare care sa nu fi fost spusa de unul din filosofi.
76. Nu e indeajuns sa ai intelepciune, trebuie si sa poti s-o utilizezi.
77. Cu cit esti mai destept, cu atit esti mai simplu / modest.
78. Cit de intelept n-ai fi, dar daca iti va fi frig, tot vei ingheta.
79. Gindurile de mai apoi, de obicei sunt mult mai chibzuite.
80. Intelepciunea – focarul stiintelor.
81. Nici o judecata inalta nu poate fi atit de mare incit sa poata ajunge la cer.
82. Nu e de folos inteleptul in intelepciune, daca el singur nu-si poate ajuta.
83. Prevederea viitorului nu trebuie sa se bizuie pe preziceri sau obiecte, si pe intelepciune.
84. La sigur si in aceasta este intelepciunea superioara si divina – adinc sa intelegi si sa inveti lucrurile omenesti, sa nu te miri de nimic ce s-a intimplat, si nimic sa nu consideri imposibil pina atunci cind ea se va petrece.
85. Nici la prosti nu este nimeni fericit, nici la intelepti nu este nimeni nefericit.
86. Orice om se poate rataci, dar se incapatineaza in ratacire doar prostul.
87. Prostia, chiar si atingind ceea ce ea isi dorea, niciodata nu poate fi multumita.
88. Atit de adinci sunt radacinile prostiei.
89. Judeca nu dupa cuvintele aparte, ci dupa legatura lor in intregime.
90. Arta oratoriei n-are ssens daca oratorul nu cunoaste in totalitate obiectul despre care doreste sa vorbeasca.
91. Vorbirea trebuie sa provina si sa se devolte din cunostintele obiectului. Dar daca oratorul nu l-a luat si nu l-a cercetat, pai orice cuvintare este in zadar.
92. Cuvintarea scrisa e mai buna doar daca este gindita.
93. Inceteaza, te org, sa vorbesti prin fraze generale.
94. Faptele nu sunt de acord cu cuvintarile.
95. Hartia nu roseste!
96. Nu e atit de frumos sa stii latina, pe cit de rusinos sa n-o stii.
97. Invie vorbirea cu umor.
98. Acolo unde lucrul de la sine vorbeste, ce folos au cuvintele.
99. Lingusirea – promovarea defectelor.
100. Casa in care nu sunt carti, e ca si corpul fara suflet.
101. Religia – cultura zeilor.
102. Cel ce are bani nu poate fi pedespit.
103. Chiars i razbunatorii isi au legile lor.
104. Minunat, daca noi singuri suntem in stare sa ne controlam.
105. Bunatatea n-are limita.
106. E mai mult rau in frica, decit in obiectul de care ne temem.
107. In lume nu e nimic mai bun si mai placut decit prietenia, a scoate din viata prietenia e precum a lipsi lumea de lumina soarelui.
108. Fara prietenia adevarata viata nuinseamna nimic.
109. Prietenul pentru fiecare e ca si cum al doilea “eu”.
110. Temelia prieteniei consta in acordul deplin in vointa, gust si parere.
111. Prietenia e posibila doar intre oameni buni.
112. Nici de apa, nici de foc nu ne folosim asa des decit de prietenie.
113. Cum te pretuiesti tu, asa si prietenii te pretuiesc.
114. Dusmanii mereu vorbesc adevarul, prietenii – niciodata.
115. Unde-l gasesti pe acela care pune stima prietenului mai presus de a sa.
116. Dusmanul tau cel mai periculos – omul.
117. Alege pe cine sa iubesti.
118. Pentru un indragostit nu este nimic greu.
119. Unirea in cuplu – prima treapta in societatea omeneasca.
120. Nu dupa casa trebuie de citit stapinul, ci casa dupa stapin.
121. Cind n-ai cu ce te mandri in prezent, te lauzi cu trecutul.
122. Furia – inceputul nebuniei.
123. Toti vor sa ajunga pina la batrinete, dar cind ajung – o invinovatesc.
124. Nimic nu infloreste vesnic.
125. Viata mortilor continua in memoria celor vii.
126. Ceea ce a fost, nu mai este.
127. Fiecare om – reflectarea lumei sale interioare. Cum el gindeste, asa el si este (viata)

Цецилий Стаций (sec. III-II i.e.n) comedian

1. Traeste cum poti, daca nu cum vrei.
2. Omul pentru om este Dumnezeu, intrucit el isi vede obligatia.
3. Sunt gata sa-ti aud prostiile, dar sa ascult de ele – nu.
4. Ia ce ti se da, intrucit nu ti se da ceea ce doresti.
5. Intotdeauna citeste urmele trecutului.

Цельс (sec I ien) scriitor

1. Linistea – cel mai bun leac.
2. (Medicul trebuie sa lecuiasca) repede, sigur, si placut.
3. Boala nu cu vorbe, ci cu leacuri se se lecuieste.

Cezar (102/100-44 ien)

1. As prefera sa fiu aici primul (un satuc), decit in Roma al doilea.
2. Fiecare isi este кузнец vietii sale.
3. Am venit, am vazut, am biruit.
4. Experienta pentru toate e invatator.
5. Oamenii repede cred ceea ce isi doresc sa creada.

Федр (15 ien – 70 en) баснописец

1. Inteligenta este superioara curajului.
2. Prieteni nu sunt putini, ci prietenia este rara.
3. A asculta trebuie totul, insa nu te grabi cu veridicitatea lor.
4. Celor precauti le sunt utile greselile altora.
5. Pe exemple ne invatam.

Фабий (275-203 ien)

1. Daca nu te vei grabi, pentru tine totul va fi clar si sigur, graba este nechibzuita si oarba.

Тибул (50-19 ien) poet

1. In singuratate fii tu singur multimea.
2. Pentru noi e de ajuns faptul ca noi am avut dorinta.
3. Cu toate ca nu ma mai iubesti, fii fericit si sa-ti fie luminoasa soarta ta.

Теренций (195-159 ien) comedian

1. O minciuna da nastere alteia.
2. Intrucit nu poti face tot ce doresti, doreste doar ceea ce poti face.
3. Cind doi fac una si aceeasi, deja nu mai este una si aceeasi.
4. Inceput rau – sfirsit rau.
5. Pentru un destept e de ajuns si aluzia.
6. A fi intelept inseamna a vedea nu numai ce-i sub picioare, dar si a vedea in viitor.
7. Inteleptul trebuie sa le rezolve pe toate cu cuvintul, si nu cu arma.
8. Fiecare cu firea lui.
9. Robia – inhisoarea sufletului.
10. Prima regula a vietii – nimic peste masura.
11. Soarta il ajuta pe cel curajos.
12. Femeie cu femeie se inteleg mai repede.
13. Cearta intre indragostiti – reluarea / reinceperea dragostei.
14. Cu anii ne desteptam.
15. Dragostea poate schimba omul pina la nerecunoastere.
16. Acesta este gindul nebunului, si nu al indragostitului.
17. Cind doi fac una si aceeasi, pai unul poate fi lipsit de pedeapsa, dar celalalt – nu.
18. Citi oameni, tot atitea pararei.

Tacit (55-120) istoric

1. Creaza un pustiu si il numesc lume.
2. E rar timpul fericit, cind poti sa te gindesti la ceea ce doresti, si poti sa vorbesti ceea ce gindesti.
3. Glumele lasa in suflet intepaturi mortale, cind ele sunt intemeiate pe adevar.
4. Exersarea naste maestria.
5. Comportarile bune au o insemnatate mai mare decit legile bune.
6. Lingusitorii – cei mai periculosi dusmani.
7. Chiar si inteleptii se dezic de dorinta slavei in cel mai ultim rind.
8. Leacurile actioneaza mai lent decit boala.

Seneca (4 ein-65 en) scriitor, filosof

1. Omul pentru om trebuie sa fie sfint.
2. Si dupa o roada rea trebuie sa semeni.
3. Cine-i oriunde, acela nu-i nicaieri.
4. E important nu cit ai trait, ci ai trait tu corect!
5. Atiat timp cit esti in viata, nu trebuie sa-ti pierzi speranta.
6. Cit aveti posibilitate, traiti vesel!
7. Vrei sa traesti pentru tine, traeste pentru altii.
8. Viata nu e scurta, noi o facem asa; Viata este lunga, daca o folosesti cu cap.
9. Foloseste-te de placerile prezente, astfel incit sa nu daunezi viitorului.
10. Atita timp cit omul este in viata, el trebuie sa se bizuie pe tot.
11. E greu de schimbat natura.
12. Cu cit mai mult avem, cu atit mai mult dorim.
13. Invata sa te inveselesti!
14. Limbajul dreptatii e simplu.
15. Competentele sale omul le poate afla, doar aplicindu-le in practica.
16. Mai bine nu incepe, decit sa te opresti la jumate.
17. Fiecare lucru la timpul sau.
18. Cu toate acestea, noi invatam pentru scoala, nu pentru viata.
19. Invatind pe altii, noi ne invatam pe noi.
20. Cit nu ai trai, toata viata trebuie sa inveti.
21. Ratacirea nu are limita.
22. Oamenii cred mai mult ochilor decit urechilor.
23. Omul nu se rataceste de unul singur; Ratacindu-se, fiecare transmite ratacirea sa celor din jur.
24. Invata mai intii sa ai comportari bune, si apoi intelepciune, caci fara prima, nu inveti a doua.
25. De la neindreptarea micilor greseli usor treci la defectele mari.
26. Trei cuvinte nu poate lega.
27. Daca intelepciunea ar veni de la natura cu conditia sa o tin la mine si sa n-o impart cu nimeni, eu m-as dezice de ea.
28. Intelepciunea elibereaza judecata de ingimfare.
29. Mai des utilizeaza urechile, decit limba.
30. Daca doresti sa se taca despre ceva, taci primul.
31. Vorba oamenilor e la fel precum a fost viata lor.
32. Inainte de a spune ceva cuiva, spune-ti-o mai intii tie.
33. Cine nu poate sa taca, acela nici sa vorbeasca nu e in stare.
34. Haideti sa vorbim ceea ce gindim, sa gindim ceea ce vorbim, fie ca cuvintele sa fie in armonie cu viata.
35. Bine invata sa vorbeasca cel ce invata sa faca bine.
36. Daca citesti ceva, atunci din ceea ce ai citit modeleaza-ti o ideie principala; Asa fac si eu, din ceea ce am citit eu neaparat imi notez ceva.
37. Unele infractiuni deschid calea altora.
38. Cel ce regreta cele savirsite, acela deja e aproape nevinovat.
39. Prima conditie spre indreptare – recunoasterea vinovatiei sale.
40. O mare diferenta – a nu vrea si a nu putea sa gresesti.
41. A trai inseamna a lupta.
42. Aurul este incercat cu focul, femeia – cu aurul, barbatul – cu femeia.
43. Orice rau, oarecum se compenseaza: Mai putini bani – mai putine griji; Mai putine reusite – mai putini invidiosi.
44. Nimeni nu-si noteaza facerea debine in calendar.
45. Defectele altora sunt in ochii nostri, ale noastre – dupa spate.
46. Oamenii in chestiuni straine vad mai multe decit ale lor proprii.
47. Nu e loc pentru leacuri acolo unde ceea ce se credea defect, a trecut in deprindere.
48. Cel ce a trait bine in saracie, acela e bogat.
49. Nu e sarac cel ce are putine, ci cel ce vrea multe.
50. Pastreaza timpul.
51. Numai timpul ne apartine.
52. Moartea inteleptului este moartea fara frica mortii.
53. Una din dorintele insanatosirii – dorinta de a se insanatosi.
54. Dupa moarte nimic nu e.
55. Si batrinetea e plina de placere, daca stii sa te utilizezi corect de ea.
56. E o prostie sa mori in fata mortii, de frica.
57. Chiar si prima ora din viata noastra, deja a facut-o mai scurta.
58. Pina la batrinete m-am ingrijit ca sa traesc bine, la batrinete ma voi ingriji sa mor bine.
59. Batrinetea – boala fara leac.
60. E placut uneori sa te prostesti.
61. Nimeni nu ajunge om bun din intimplare.

Publiliu Sir (sec I ien) poet

1. Exista o lege comuna, conform careia toti se nasc si mor.
2. Soarta – sticla: stralucind, se distruge.
3. Fericirea e mai usor de gasit decit de pastrat.
4. Vazind defectele altora, inteleptul se debaraseaza de ale sale.
5. Cel ce este prost si intelege asta, nu mai este prost.
6. Intotdeauna pastreaza masura si in vorbire, si in tacere.
7. Mai bine intelept sa taci decit prosteste sa vorbesti.
8. Omul intotdeauna pe limba are una, iar in cap alta.
9. Pentru orice boala este leac – rabdarea.
10. Sa poti ierta, si puterea ta va creste.
11. Gindeste-te mai mult la constiinta decit la reputatie.
12. Iertind mult, cel puternic devine si mai puternic.
13. Nimicind defectele prietenului, le invii in tine insuti.
14. Prietenia care a luat sfirsit, ca atare niciodata nu a inceput.
15. Femeia ori iubeste, ori uraste: a 3 nu este.
16. Prietenul – mult il cauti, cu greu il gasesti, si cu greu il pastrezi.
17. Cine isi doreste mai putin, de mai putin si are nevoie.
18. Momentul scapat rar se repeta.

Pliniu Cel Mare (23-79) scriitor

1. Multe lucruri erau considerate imposibile, pina cind n-au fost realizate.
2. Necesitatea – o arma foarte periculoasa.
3. E rusinos sa recunosc ca dintre toate fapturile, numai omul nu stie ce e bine pentru el.

Pliniu Cel Mic (61-114 en) scriitor

1. Oamenii buni sunt mai slabi decit cei rai.
2. Priveste in propriul tau suflet.
3. Sarpele pe sarpe nu se musca.
4. Mai bine nu face nimic decit sa te ocupi cu nimicuri.
5. Nimeni nu poate fi intelept in orice moment.
6. Cartile nu trebuie doar citite, ci citite si recitite.
7. Mai bine spune ceva de prisos decit sa nu spui necesarul.
8. Trebuie de citit mult, si nu multe.
9. Fiecare carte buna e pe atit de buna, pe cit de mare e.
10. Oamenii obsedati de placere traiesc de parca ar trai doar o zi: a trecut ziua de astazi – si nu mai este motiv de trait.

Plaut (250-184 ien) comedian

1. Cu adevarat este sincer acela care permanent se intreaba daca indeajuns el este sincer.
2. Un om nu le poate cunoaste pe toate.
3. E placut daca te-ai desteptat pe baza experientelor altora, decit altii de la ale tale.
4. Dintre martori mai bine unul ce a vazut, decit 10 ce au auzit.
5. Nu bate in piatra, ca sa nu ramii fara mina.
6. Raufacatorului sa-i faci un bine e ca si cum ai face un rau binefacatorului.
7. Preferatii zeilor mor tineri.

Petroniu (...-66 en) scriitor

1. Orice ai invata, pemntru tine inveti.
2. Oricine din noi greseste.
3. In casa – lei, in afara casei – vulpi.
4. Vechea dragoste nu se uita.
5. Fiecare fata de sine greseste.
6. Sarpele nu funii naste.
7. Soarele pentru toti straluceste.
8. Pretutindeni unde este dulce, este si amar.
9. Precum stapinul, asa si slujitorul.

Ovidiu (43 ien – 18 en) poet

1. Totul se schimba, nimic nu dispare.
2. Dumnezeu e in noi insine.
3. Munciti, cit va permit puterile si anii.
4. Sau nu te apuca, sau du lucrul pina la capat.
5. Pe nefericiti in primul rind ii leapada judecata.
6. Crede experientei.
7. Voua, frumoaselor, v-ar prinde bine sa va amestecati prin multime; Mai des iesiti din casa, chiar si fara un scop anume! Pentru a prinde o oaie, lupul alearga dupa citeva odata; Vulturul zboara concomitent asupra a mai multor pasari; Chiar si o femeie buna ar trebui sa se arate la vaz – se prea poate, din mai multi ea va reusi sa-i atraga atentia macar unuia; Unde n-ar fi, ea trebuie sa se straduie sa placa si toate gindurile sale sa lumineze acea preocupare de a atrage un numar mare de admiratori; Pretutindeni intimplarea are insemnatate hotaritoare, deaceea tu permanent trebuie sa ai undita aruncata: pestele se prinde si la acea adincime, de la care mai putin te asteptai sa-l intilnesti.
8. Cuvintele femeii sunt mai usoare decit frunzele cazatoare. Pe care apa si vintul le poarta oriunde pofteste.
9. Nu este sigur sa lauzi obiectul iubirii tale altcuiva – caci e destul sa te creada, si va merge dupa pasii tai.
10. Dragostea cu ierburi nu se lecueste.
11. Ce sa faca femeile daca barbatii sunt mai usori la minte decit ele?
12. Priveste cum se distruge de lenevie trupul lenos, precum apa din lac se strica ca nu se misca.

Martial (40-104) poet

1. A putea sa te bucuri de viata traita – inseamna a trai dublu.

Lucretiu (99-55 ien) poet, filosof materialist

1. Pe toate le implineste natura.
2. Fapta de la sine vorbeste.
3. Omul se duce, lucrul ramine.

Lucan (39-65) poet

1. Trebuie sa ne subordonam timpului.

Liviu Tit (69 ien – 17 en)- istoric

1. Cu cit mai multa fericire, cu atit mai putin sa ai incredere in ea.
2. Mai bine mai tirziu decit niciodata.
3. Toti vorbesc una si aceeasi.
4. Nu e nici o lege care sa-i satisfaca pe toti.
5. Ca doar nu pentru ultima data apune soarele.

Claudian (375-404) – poet latin

1. E tirziu sa recunosti ca ai gresit, cind corabia e deja sub apa.

Cvintilian (35-96) – orator

1. Nu pentru aceea traesc ca sa maninc, ci maninc ca sa traesc.
2. Practica fara teorie e mai de pret decit teoria fara practica.
3. Cel ce scrie repede, nu se va invata sa scrie bine; Cel ce scrie bine, s-a invatat sa scrie repede.
4. A invata niciodata nu e trziu.

Caton (234-149 ien)

1. Dintre oamenii tineri, mai bine cei ce rosesc decit cei palizi.
2. Cumpara nu ceea ce trebuie, ci ceea ce este necesar.
3. Pazeste-te singur de ceea ce nu-ti place la altii.
4. Daca cineva te lauda, verfica daca e asa sau ba.

Horatio (65-8 ien) – poet

1. Eu nu sunt cel de altadata; Eu nu sunt cel ce a fost mai inainte.
2. Placut va fi sosirea ceasului, pe care nu-l asteptai.
3. Omul bine pregatit pastreaza speranta in perioada nefericita, si se teme de schimbari in perioada fericita.
4. E imposibil sa stii totul.
5. Nu e nimic imposibil pentru oameni.
6. A fi precaut, niciodata nu e de prisos.
7. Masura trebuie sa fie in toate.
8. Des cintareste ce si cui ii spui de toate.
9. Cuvintul scapat nu-l poti aduce inapoi.
10. Ma stradui sa fiu scurt – ma fac neinteles.
11. In imprejurari grele pastreaza-ti calmul.
12. Subordoneaza-ti sufletul; Condu-l cu dispozitia ta.
13. Nu du lemn in padure, nebunule.
14. Mania – o nebunie de scurt timp.
15. Promisiunile mari scad increderea.
16. Nu a trait mai rau nici acela ce s-a nascut si a murit necunoscut.
17. Banii ori te stapinesc, ori iti slujesc.
18. Tine minte, orice zi poate fi si ultima.
19. Traeste, dar tine minte cit de scurta e viata.
20. Nimic nu poate fi frumos din toate punctele de vedere.
21. Nu intreba ce va fi maine.

Авл Гелий (sec II) scriitor din Roma

1. Dreptatea – fiica timpului.
2. Daca ceva nu este, ma descurc si fara el.
3. Vad barba, dar nu vad inteleptul.

Varron (116-27 ien) – scriitor

1. E greu doar primul pas.
2. Niciodata nu stii ce aduce seara tirzie.
3. Cel intelept si in fericire va fi destept, si in nefericire curajos si tare.

Apulei (125-180) – scriitor, avocat, filosof al scolii Platon

1. Ceea ce stim noi e limitat, ceea ce nu stim – infinit.
2. Fiecare om in parte e muritor, insa omenirea intreaga este nemuritoare.

Marc Avrelii (121-180) imperator

1. Oare nu e totuna daca viata ta va continua 300 sau 3000 de ani? Tu doar traesti numai in clipa prezenta, si oricine ai fi tu, pierzi doar clipa prezenta; Nu ne poate fi luat nici trecutul, pentru ca el deja nu-i, si nici viitotul, pentru ca inca nu-l avem.
2. Char de ti-ai dori asta, tu nu poti sa-ti desparti viata ta de omenire; Tu traesti in ea, ei si pentru ea; Noi toti suntem facuti pentru interactiune, asa precum mainile, picioarele, ochii.
3. Oamenii sunt nascuti unul pentru altul.
4. Omul bun, binevoitor si sincer poti sa-l afli dupa ochii lui.
5. Daca ai fi vazut, din ce izvorasc judecata si interesele oamenilor, atunci nu te-ai mai stradui sa-i lauzi.
6. Daca cineva m-a jignit – e treaba lui, asa e firea lui, asa e caracterul lui, eu imi am firea mea, asa cum a fost data ea de la natura, si in actiunile mele eu voi avea incredere in natura mea.
7. Problema vietii nu consta in a fi de partea majoritatii, ci in a trai in deacord cu interiorul, recunsocut de legea ta.
8. Oamenii sunt nascuti pentru a se ajuta unul pe altul, precum mina ajuta mina, si piciorul – piciorul, iar partea superioara – partii inferioare.

Eshil (525-456 ien) poet dramaturg

1. Intelept e acela care stie ce trebuie, si nu multe.
2. Intelept nu e acela care stie multe, dar acela a caror cunostinte sunt utile.

Epicur (341-270 ien) – filosof materialis

1. Fiecare dorinta trebuie preintimpinata cu o asemenea intrebare: ce va fi cu mine, daca se va indeplini ceea ce caut, si ce va fi cu mine daca nu se va indeplini?
2. Intr-un discurs filosofic cel ce a invins cistiga mai mult daca si-a inmultit cunostintele.
3. Inteleptul isi alege un prieten vesel si vorbaret.

Ezop (sec VI)

1. Doar o rindunica, nu aduce primavara.
2. Nu intotdeauna este vara.

Hilon (sec. VI ien) – unul din cei 7 intelepti ai Greciei Antice

1. Nu permite limbei tale sa o ia pe de inaintea gindului tau.
2. Chiar si unui filosof intelept ii este greu sa raspunda la intrebari prostesti.
3. Despre cei morti trebuie de vorbit sau numai de bine, sau nimic.

Fuchidid (460-400 ien) – istoric

1. Istoria – este filosofia in exemple.

Thales (625-574 ien)

1. Pentru trei lucruri ii sunt recunoscator soartei: in primul rind ca sunt om si nu animal, in al doilea rind ca sunt barbat si nu femeie, in al treilea rind ca sunt elin si nu barbar.
2. Cel mai greu e sa te cunosti pe tine insuti, cel mai usor e sa dai sfaturi altora.
3. Cind mai usor iti duci povara? Cind vezi ca dusmanului tau ii este mai greu.

Teofrast (372-287 ien) - filosof

1. Daca nu esti educat si taci, esti educat, daca esti educat si taci, esti educat minunat.
2. Daca esti necarturar si taci, te comporti inteligent, daca esti carturar si taci atunci esti prost.

Sofocl (496-406 ien) – poet dramaturg

1. A vorbi multe si a spune multe - nu e una si aceeasi.
2. Asculta si taci.

Solon (640-559 ien) – unul din cei 7 intelepti ai Greciei Antice

1. In toate trebuie masura.

Socrate (470-399 i.e.n.) – filosof

1. Ceea ce am inteles – e minunat, de aici deduc ca restul, ceea ce nu am inteles, - tot este minunat.
2. Cite lucruri pe lume sunt de care nu am nevoie.
3. De cit mai putin are nevoie omul, cu atit mai aproape este de Dumnezeu.
4. Cine doreste sa miste din loc lumea, mai intii sa se miste pe el.
5. Intelepciunea superioara – a deosebi binele si raul.
6. Vorbeste, ca sa vad cine esti.
7. Ce bine ar fi daca omul s-ar uita la sine si ar cintari cit inseamna el pentru prieteni, si sa se straduie sa fie cit mai scump.
8. Necatind la toate – insoara-te; Daca vei nimeri peste o sotie buna – vei fi o exceptie, daca rea – vei deveni filosof.
9. Nu se poate de lecuit corpul, nelecuind sufletul.

Plutarh (45-127) – scriitor si istoric

1. Intelepciunea superioara – filosofind, nu a parea filosofind si prin gluma sa atingi un scop serios.
2. Doua lucruri demne de natura omeneasca – inteligenta si ratiunea.
3. Invata sa asculti si vei putea sa culegi folosul, chiar si din acel ce vorbeste rau.
4. Sau cit mai rapid, sau cit mai placut.
5. Nici un cuvint pronuntat nu a adus atita folos, cit multimea celor nespuse.
6. Nu am nevoie de prietenul care e de acord cu mine in toate, odata cu mine isi schimba parerile, caci umbra – si o face mai bine.
7. Puterea cuvintelor – a cuprinde multe in cuvinte putine.

Platon (428/427-348/347 i.e.n.) – filosof, elevul lui Socrate

1. Straduindu-ne de fericirea altora, o gasim pe a noastra.
2. In nenorocirile sale oamenii sunt inclinati sa invinuiasca: soarta, zeii si tot ce se poate, numai nu pe sine insusi.
3. Un inceput bun – jumatatea lucrurilor.
4. Nimeni nu ajunge om bun din intimplare.
5. Prostul poate fi recunoscut dupa 2 lucruri: vorbeste mult despre lucruri inutile pentru el, si cind nu este intrebat.
6. Temelia oricarei intelepciuni este rabdarea.
7. Timpul le ia cu sine pe toate – si numele, si exteriorul, si caracterul, si soarta.
8. Dumnezeul e in noi insine.

Pitagora (sec. VI i.e.n.) - filosof, matematician, politician, om religios

1. Trezindu-te dimineata, intreaba-te: Ce trebuie sa fac? Seara, inainte de culcare: Ce am facut?
2. Analizeaza totul, lasa judecata pe primul loc.
3. Nu face nimic rusinos nici in prezenta altora, nici in taina; Prima ta lege trebuie sa fie respectul fata de tine insuti.
4. Gluma e precum sarea, trebuie de folosit cu masura.
5. Traeste cu oamenii astfel incit prietenii tai sa nu ajunga dusmani, iar dusmanii sa ajunga prieteni.
6. Alege-ti un prieten; tu nu poti fi fericit de unul singur: fericirea tine doar de doi.
7. In timpul maniei nu trebuie nici sa vorbesti, nici sa actionezi.
8. Betia este o exersare catre nebunie.

Pittac (... – 570 i.e.n.) – unul din cei 7 intelepti ai Greciei Antice

1. Sarcina desteptilor – a prevedea nenorocirea pina cind a sosit, sarcina curajosilor – sa se lupte cu ea dupa ce a sosit.
2. Planificind un lucru, nu vorbi despre el: daca nu iti va reusi – de tine se vor ride.
3. E greu sa fii bun.

Periondr (660 - 585 i.e.n.) - tiran

1. In sirguinta – totul.

Menandr (343-291 i.e.n.) – poet comedian

1. Ce minunat e omul daca e minunat cu adevarat!
2. Timpul lecuieste toate ranile.
3. Traeste doar acela care nu numai pentru sine traeste.
4. A trai doar pentru sine, nu inseamna a trai.
5. Fereste-te de oamenii neascultatori, caci sunt cu defecte; pe ei nu-i poti repara, precum nu poti opri vintul.
6. Calitatile bune ale unui om cinstit si omanos pe deplin inlocuiesc legile.
7. Si in buruiene se gasesc flori frumoase, si in oamenii simpli – cuvinte de intelepciune.
8. Noi toti suntem destepti cind merge vorba de dat sfaturi, dar cind trebuie sa inlaturam esecurile, nu suntem mai destepti decit copiii.
9. E-n stare cuvintul intelept tristetea s-o inlocuiasca?
10. Cel ce multe indrazneste, acela la sigur multe greseste.
11. Da, cuvintul – doctorul suferintelor omenesti, ce este in stare sufletul din suferinta sa-l scoata.
12. Sens profund in cuvinte nespuse.
13. Omul rau dupa vorba se cunoaste.
14. Nu e nimic mai puternic decit cuvintele.
15. Mai bine sa te intilnesti cu raul in fata, decit sa te gindesti la el.
16. Ignora palavragitul, care intrerupe cuvintatorul dorind neaparat sa-si spuna cuvintele sale.
17. Frumusetea oricarei femeie – nu e aurul, ci intelepciunea si tacerea.
18. Mania celui ce iubeste nu e lunga.
19. O sotie buna – nu e usor de gasit.
20. Nu e nimic mai strasnic decit mania.
21. Mult vin – putina minte.
22. Nu in toate si nu in toti trebuie sa ai incredere.

Columella (sec I e.n.) – scriitor si agronom

1. Fara exemple nu se poate nici de invatat pe altii, nici de a invata cu succes.
2. Asculta si taci.

Xenocrat (395-312 i.e.n.) - filosof

1. A regreta cele spuse – am intilnit, cele nespuse – niciodata.

Cleobul (sec VI i.e.n.) – unul din cei 7 intelepti ai Greciei Antice

1. Mai mult asculta, decit vorbeste.
2. Nu savirsi nimic cu forta.
3. Fata de straini nu te dezmierda si nu te certa cu sotia: prima – semn de prostie, a 2 – semn de furie.
4. Cea mai buna decit toate – masura.

Isocrat (436-338 i.e.n.) – orator afin

1. Daca tot nu se poate de spus ceea ce au spus altii, atunci trebuie de incercat de vorbit mai bine ca ei.
2. Hotaraste-te sa vorbesti doar in 2 cazuri: sau cind scopul cuvintarii tale este bine gindit si clar, sau cind este necesar a spune ceva, deoarece doar in aceste cazuri cuvintarea este mai presus decit tacerea, in restul cazurilor mai bine taci, decit sa vorbesti.
3. Prietenii in imprejurari fericite, trebuie sa vina doar cu invitatie, in imprejurari nefericite – fara invitatie, ci din initiativa proprie.

Evripid (480-406 i.e.n.) – poet dramaturg

1. Cind doi vorbesc si unul din ei se manie – cel ce cedeaza e mai destept.
2. Nu poate fi un om bun cel ce e nascut de la un tata rau.
3. Exista oare un chin mai puternic si mai chinuitor decit fuga din propria tara?

Diogen (400-325 i.e.n.) – filosof

1. Caut un om!
2. Popor e mult, dar oameni putini.
3. A chinui invidiosii tai – a fi intr-o buna dispozitie.
4. Cu dreptatea trebuie de trait ca cu focul: nu de apropiat mult, ca sa nu te arda; nu de indepartat tare, sa nu fie prea frig.

Demonact (sec. I-II e.n.) – filosof

1. Foloseste-te mai des de urechi, decit de limba.

Democrit (470 - ...) – filosof materialist

1. Multi invatati nu au judecata.
2. Motivul greselilor – nestiinta a ceva mai bun.
3. Din intelepciune izvorasc urmatoarele 3 calitati: a lua hotariri excelente, fara greseli; a vorbi si a face ceea ce trebuie.
4. Pentru mine cuvintul intelepciune e mai scump ca aurul.
5. Cuvintarea deschisa – calitatea sufletului liber, insa e periculos a alege pentru el momentul potrivit.
6. Cuvintul – umbra faptelor.
7. Nu cuvintul, ci nefericirea este invatatorul prostilor.
8. Cel predispus contrazicerii si palavragelii multe, nu e in stare sa invete ceea ce trebuie.
9. Legea este inutila atit oamenilor buni, cit si celor rai: primii nu au nevoie de ea, ceilalti, de pe urma ei, nu se fac mai buni.
10. Curajos nu e doar acel ce invinge dusmanul, ci si acel ce isi stapineste propriile pasiuni.
11. Multi care par a fi prieteni, in realitate nu sunt prieteni, si invers, unii ce nu par a fi prieteni, in realitate iti sunt prieteni.
12. Nu intr-atit avem nevoie de prieteni, cit de increderea ca ii vom obtine.
13. A fi un om bun – inseamna nu numai a nu face nedreptate, dar si a nu dori aceasta.
14. Cel ce a facut ceva rusinos trebuie mai intii de toate de sine sa se rusineze.
15. E rusinos faptul de a observa neajunsurile altora, iar la ale sale sa nu atragi atentia.
16. Cel ce doreste sa-l invete pe cel ce are o parere inalta fata de mintea sa, in zadar isi pierde timpul.
17. A vorbi multe si a nu dori nimic a asculta - e semnul mandriei.
18. Medicina – sora filosofiei.
19. Intelept e acela ce nu se intristeaza de ceea ce nu are, si invers, este bucuros de ceea ce are.

Homer – poet legendar

1. Dumnezeu il gaseste pe vinovat.
2. Ceea ce este deja realizat si un prost intelege.
3. Prostul recunoaste doar ceea ce-i faptuit / savirsit.

Hipocrat (460-370) - medic

1. Medicul – filosof, caci nu e mare deosebiredintre intelepciune si medicina.

Hesiod (sec.VIII-VII i.e.n.) – poet al Greciei Antice

1. Cunoaste timpul.
2. Cintareste totul bine, ca nu cumva sa te insori de gluma vecinilor.

Herodot (490-425 i.e.n.) - istoric

1. Daca nu sunt spuse parerile opuse, nu ai de unde alege cei mai bun.
2. Birfa este periculoasa, deoarece jertfa nedreptatii ei este doar unul, dar savirsesc aceasta nedreptate doi: cel ce imprastie birfa, si cel ce o crede.

Bias (sec. IV i.e.n.) - ginditor

1. Trebuie de iubit prietenul tinind cont ca intr-o zi iti poate deveni dusman si sa urasti dusmanul tinind cont ca intr-o zi iti poate deveni prieten.
2. Cine isi doreste un prieten fara neajunsuri, acela ramine fara prieteni.

Biant (590-530 i.e.n.) - unul din cei 7 intelepti ai Greciei.

1. Numai un suflet bolnav poate sa tinda catre imposibil, si sa fie surd la nenorocirea altuia.
2. Puterea omului se da de la natura; a putea vorbi de dragul societatii – din suflet si judecata, iar bogatia materiala – la multi intimplator.
3. Mai bine implica-te intr-o cearta dintre 2 dusmani, decit dintre 2 prieteni – caci la sigur dupa asta unul din prieteni iti va deveni dusman, iar unul din dusmani iti va deveni prieten; Nefericit e acela ce nu poate suporta nenorocirile.

Anaharsis

1. Primul pahar se datoreaza setei, al doilea – veseliei, al treilea – placerii, al patrulea – nebuniei.

Aristofan, Grecia Antica

1. Nu hrani cu vorbe in loc de paine.
2. La minte scurta – limba lunga.

Aristotel

1. Inceputul e mai mult decit jumatatea lucrului.
2. Elevul ca sa reuseasca, trebuie sa-i ajunga pe cei din inainte si sa nu-i astepte pe cei din urma.
3. Intelepciunea – cea mai exacta stiinta.
4. Fiecarui om ii este dat sa greseasca, dar nimanui in afara de cel prost, nu-i este dat sa упорствовать in greseala.
5. Sa gresesti se poate prin diferite modalitati, corect sa procedezi se poate doar printr-o modalitate, deaceea prima este usoara, iar a doua: usor sa dai gres, greu nimeresti in tinta.
6. Inteleptul alearga nu dupa ceea ce-i placut, ci dupa ceea ce il izbaveste de cele neplacute.
7. Demnitatea vorbirii – sa fii clar si sa nu fii jos.
8. Claritatea – cea mai principala calitate a vorbirii.
9. O, prietenii mei! Nu exista pe lume prieteni!
10. Deosebirea dintre un om cu carte si unul fara carte, e aceeasi precum diferenta dintre un om viu si unul mort.
11. A se mania fiecare poate – e usor; dar sa te manii pe cel care trebuie si atit cit trebuie, si atunci cind trebuie, si pe acel motiv care trebuie, si asa cum trebuie – e dat nu oricaruia.
12. Prietenul tuturora – prietenul nimanui.
13. Cel ce intreaba, de ce ne face placere sa vorbim cu oamenii frumosi, acela e orb.

Afosrisme biblice

1. Roada vine si pleaca, iar pamintul e unul din veac in veac. Rasare soarele, apune soarele, si se grabeste la locul sau de unde el rasare… Toate riurile curg in mare, iar marea nu se umple: ele se intorc ca sa curga din nou… Ce a fost, aceea va fi, si ce s-a facut, se va mai face, si nu e nimic nou sub soare… Nu sunt amintiri din trecut, si nici cele din viitor nu se vor pastra in amintirile celora ce vor fi dupa.
2. Omul nu poate realiza lucrurile, care se fac sub soare. Cit nu s-ar stradui omul in cercetarile sale, oricum el nu va realiza asta, si chiar daca se va gasi vre-un intelept care sa spuna ca el stie, el nu va putea realiza asta.
3. Toate la timpul lor, si timpul oricarui lucru de sub cer: timpul sa te nasti, si timpul sa mori; timpul sa semeni, si timpul sa stringi roada; timpul sa ucizi, si timpul sa te lecuesti; timpul sa distrugi, si timpul sa construiesti; timpul sa plingi, si timpul sa rizi; время сетовать, и время плясать; timpul sa arunci pietrele, si timpul sa aduni petrele; timpul sa te imbratisezi, si timpul sa te dezici de imbratisari; timpul sa cauti, si timpul sa pierzi; timpul sa pastrezi, si timpul sa arunci; timpul sa tai, si timpul sa cosi; timpul sa taci, si timpul sa vorbesti; timpul sa iubesti, si timpul sa urasti; timpul razboiului, si timpul pacii.
4. Omul nu-si cunoaste timpul sau.
5. Intelepciunea inteleptului – cunoasterea drumului sau.
6. Prostul nu iubeste invatatura, ci numai sa-si expuna desteptaciunea. (Solomon)
7. Lipeste inima ta de invatatura si urechile tale de cuvinte intelepte. (Solomon)
8. Prostul nu dispune de mintea, cu care sa faca rost de intelepciune. (Solomon)
9. Inima inteleptului stie si timpul, si imprejurarile: toate isi au timpul si imprejurarile sale.
10. Nu raspunde prostului cu prostia lui, ca sa nu te tranformi si tu in unul ca el.
11. Nu raspunde prostului cu prostia lui, ca sa nu se faca el intelept in ochii lui.
12. Cuvintele inteleptului, precum cuiele batute.
13. Nu repeta cuvintele in scuzele tale.
14. Nu te certa fara motiv.
15. Nu prieteni cu omul mincinos si nu comunica cu omul care repede se “aprinde”.
16. Cistiga increderea apropiatului in saracia lui, ca sa te poti bucura impreuna cu el de bogatia lui.
17. Si a spus Dumnezeu: nu e bine ca omul sa fie singur.
18. Patru lucruri nu le inteleg: calea vulturului pe cer, calea sarpelui pe (на скале)… Calea corabiei pe mare, si calea brbatului catre inima femeii. (Solomon)
19. Se va lasa omul de mama si tatal lui si se va lipi de sotia lui, si vor fi un tot intreg.
20. Nu refuza facerea de bine celui ce are nevoie, cind mina ta este in putere s-o faca.
21. Prostul isi exteriorizeaza toata mania, pe cind inteleptul o stapineste.
22. Nu birfi omul dupa frumusetea lui, si nu respinge omul dupa exteriorul lui. (Sirah)
23. Cine arunca piatra in sus, asupra capului sau o arunca.
24. Daca lumina din sufletul tau este intuneric, ce sa mai vrbim de intuneric? (Noul Testament)

Lao Ţzî

1. Cel ce crede ca a inteles totul, acela nu stie nimic.
2. Motivul de ce este greu de condus poporul, este acela ca poporul se lumineaza si in el sunt multi destepti.
3. Cind se inmultesc legile si poruncinle, se inmulteste si numarul hotilor si al razbunatorilor.
4. Cel care nestiind nimic se pretinde a fi unul ce stie multe, acela e bolnav.
5. Fiti atenti la gindurile voastre, ele sunt inceputul consecintelor.
6. In invatatura nu se poate de oprit.
7. Cind omul implinit are in posesie cunostinte mari, si in acelasi timp el zilnic se verifica pe sine si isi analizeaza propriul comportament, atunci el este intelept si nu greseste.
8. Sa inveti trebuie toata viata, pina la ultima rasuflare.
9. Nou nascutii oriunde pling la fel. Cind insa cresc, ei au comportamente si deprinderi diferite, acesta este rezultatul educatiei.
10. Nevoile vin atunci cind oamenii, de lenea lor, uita sa se ingrijeasca pe sine.
11. Conducatorul e precum barca, iar poporul precum apa: apa poate transporta barca, dar poate si s-o inece.
12. Cind intilnesti un om bun, respecta-l si verifica daca ai si tu aceste calitati, cind intilnesti un om rau, ignora-l si verifica sa nu ai si tu asemenea calitati.
13. Daca nu stii cum sunt copii tai, uita-te la prietenii lor.
14. Cel ce indica corect la greselile mele - e invatatorul meu, cel ce observa corect actiunile mele drepte - e prietenul meu, cel ce se razbuna pe mine – imi este dusman.
15. Ceea ce se indeplineste fara aportul muncii omului, si ceea ce el primeste pe linga dorintele sale, vin din ceruri: Cind omul refuza sa faca ceea ce ii este sortit, si asteapta ca cerul sa faca totul pentru el – acela se rataceste.

Confucius

1. Ochirea din arc ne invata cum trebuie sa cautam dreptatea. Cind sageata esueaza, ea nu invinovateste pe altii, dar cauta vina in ea insasi.
2. Omul intelept cauta totul in sine, cel pierdut - in altii.
3. Chiar si intr-o societate de 2 oameni. Neaparat voi gasi ce sa invat de la ei. Ma voi stradui sa-i invat ce-i demnitatea, iar pe greselile lor ma voi invata eu insumi.
4. In antichitate oamenii invatau pentru ca sa se implineasca. Acuma insa, ei invata pentru ca sa uimeasca pe altii.
5. Invatati asa incit voi permanent sa simtiti nevoia de cunostinte, si asa incit voi permanent sa va temeti sa nu le pierdeti.
6. Unica greseala adevarata – a nu indrepta greselile proprii din trecut.
7. A nu vorbi cu omul care este demn de conversatie – inseamna a pierde acel om. A vorbi cu omul, care nu e demn de conversatie, inseamna a pierde cuvintele. Omul intelept nu pierde nici omul, si nici cuvintele.
8. Tacerea – prietenul adevarat, care niciodata nu te va dezamagi.
9. Nu ma supar daca oamenii nu ma inteleg, ma supar daca eu nu inteleg oamenii.
10. Oamenii in antichitate nu iubeau sa vorbeasca mult. Ei considerau o rusine pentru sine “a alerga” (in sens de - a nu reusi) dupa propriile cuvinte.
11. Fiecare greseste. Uita-te in greselile persoanei si vei cunoaste nivelul omeniei sale.
12. Binefacerea nu ramine in singuratate. Ea neaparat isi va gasi vecini.
13. E de ajuns ca cuvintele sa exprime sens.
14. Daca omul este solid, hotarit, simplu si nehulitor, atunci el este aproape de omenie.
15. Incercati sa fiti macar putin mai buni, si veti vedea ca nu veti fi in stare sa savirsiti actiuni prostesti.
16. Cine nu poate sa se concentreze in sine sau sa se ocupe cu ceva util, acela vazind, nu vede, auzind, nu aude, gustind, nu deosebeste gustul.
17. Nu te ingrijora de faptul ca pe tine nu te cunosc (se are in vedere cei din jur). Ingrijoreaza-te de aceea daca esti tu demn de a fi cunoscut.
18. Un om rabdator are mai putine esecuri.
19. La intilnirea cu un om demn gindeste-te cum sa te compari cu el. La intilnirea cu un om jos, uita-te la tine si judeca-te pe tine insuti.
20. Daca aveti posibilitatea sa faceti o bunatate, nu lasati sa treaca inainte nici macar invatatorul.
21. Stimind orice om ca si pe tine insuti si procedind cu el la fel precum noi dorim sa se procedeze cu noi, mai presus de acestea nu este nimic.
22. Daca tu nu vei avea ginduri prostesti, nu vei avea nici comportari prostesti.
23. Numai cei mai intelepti si cei mai prosti nu se dau pe mina invataturii.
24. Daca noi stim atit de putin despre viata, ce putem noi sa stim despre moarte?

India Antica

1. O putere superioara atinge acela care se vede pe sine in toate (lucrurile), si pe toate (lucrurile) in sine.
2. Prietenul - la nevoie se cunoaste, eroul – in lupta, omul cinstit – la achitarea adtoriei, sotia - la saracie.
3. Robul propriilor sperante – robul tuturor oamenilor; Stapinul propriilor sperante – stapinul intregii lumi.
4. In copilarie “prostul” se gindeste la mama si la tata, in tinerete – doar la iubita, la batrinete – doar la copii. Asa si nu reuseste el sa se gindeasca la sine.
5. Sunt neimplinite visele, care vin la: cei bolnavi, cei instristati, cei cruzi, cei indragostiti si cei beti.
6. Nebunul se alina cu trecutul, cel slab de minte – cu viitorul, iar inteleptul – cu prezentul.
7. Acela, a carei inima nu tinde nici catre stiinta, nici catre lupta, nici catre femeie, degeaba s-a nascut, furind din tineretea mamei sale.
8. Ceea ce e dat – aceea si va fi cu mine. Este de neschimbat calea/desfasurarea evenimentelor, ceea ce trebuie sa fac – e s-o urmez.
9. Chiar si despre dreptate trebuie de tacut, daca ea aduce nefericire.
10. Dupa fericire urmeaza nefericire, dupa nefericire – fericire. Nu exista nefericire incontinua, nu exista fericire incontinua.
11. Vorbeste ceea ce e drept si placut, nu vorbi ceea ce e drept si neplacut, nu vorbi ceva placut, insa nedrept.
12. Ceea ce-i imposibil, e imposibil, ceea ce-i posibil, e posibil.
13. A da sfaturi prostului – numai il manie.
14. Inteleptul nu plinge nici pe cei morti, nici pe cei vii.
15. Chiar si intr-un trup “strimpt” si “ingust” inteleptul va gasi bunatatea care trebuie citita si stimata.
16. Daca esti intelept nu te opune bogatului, stapinului, copilului, batrinului, inteleptului, femeii, prostului si invatatorului.
17. Cind e nevoie de dat sfaturi altora, fiecare dispune de un bagaj de intelepciune, cind insa e timpul singur sa le urmezi, nici inteleptul nu e mai intelept decit prostul.
18. Inteleptul nu plinge ceea ce a pierdut, ceea ce a murit si ceea ce tine de trecut. Cu aceasta el si se deosebeste de cel prost.
19. Focul se stinge cu apa, de soare te aperi cu umbrela, de boala te vindeci cu leacuri. La toate sunt leacuri – numai pentru prostie nu e leac.
20. Lumea e plina de bucurii pentru acela ce se uita la toate fara ura si invidie.
21. Nu trebuie stopate: cintarea nebunului, plinsul pruncului, si cuvintele femneii.
22. Precum nu se vede urma pasarii in zbor si a pestelui in apa, asa e si calea binefacatorului.
23. Daca e imposibil sa inlaturi pericolul, ce rost are frica, care oricum nu te va pazi?
24. Fie-ti teama de pericol atita timp cit inca nu este, cind insa pericolul a sosit, nu-ti fie frica, ci lupta cu el.
25. Chiar si cel indepartat este alaturi, daca el este in inima ta, chiar si cel de alaturi iti este departe, daca gindurile tale sunt departe de el.
26. Cei puternici nu vor birui pe cei slabi, daca acestea se vor tine impreuna.
27. Mai bine te contrezi cu cel intelept, decit sa prietenesti cu cel prost.
28. Va trece timp si prietenul va fi dusman, iar dusmanul – prieten.
29. Pina la 5 ani adreseaza-te la fecior ca cu un imparat, de la 5 la 15 ani – ca cu o sluga, iar de la 15 ani – ca cu un prieten.
30. Ce va face raufacatorul aceluia, in mainile caruia se afla sabia impacarii? Focul cind nu gaseste iarba, singur se stinge.
31. Nici o binefacere nu se pierde in zadar.
32. Biruie-te mai intii pe tine insuti, iar mai apoi pe dusmani. Cum poti stapini pe altii nestapinindu-te pe tine?
33. Sase persoane uita pe cei ce l-au ajutat: elevul – de invatator, feciorul insurat – pe mama, barbatul divrotat – pe sotie, cel ce si-a atins scopul – pe cel ce l-a ajutat, cel ce a iesit din incurcatura – pe calauzitor, bolnavul – pe doctor.
34. Cel ce nu raspunde la manie cu manie, salveaza pe ambii – si pe sine, si pe celalalt.
35. Leac pentru nefericire – nu te gindi la ea. Cind te gindesti la nefericire, ea nu trece, ea creste.
36. Cind cartea, nevasta sau banii ajung pe maini straine, atunci ele sunt pierdute pentru noi, daca insa ele se intorc, atunci cartea - e rupta, nevasta – stricata, banii – partiali.
37. Nu fi nici prea departe, nici prea aproape de: imparat, foc, batrini si femei; vei fi foaret aproape – ei te vor omori, vei fi prea departe – vor fi inutile pentru tine.
38. Catre cel destept si cinstit – tinde, cu cel destept si mincinos fii precaut, de cel cinstit si prost sa-ti fie mila, pe cel mincinos si prost ingnoreaza-l.
39. Unele sunt impartasite nevestelor, unele prietenilor, unele copiilor, caci toti sunt demni de incredere. Insa pe toate tuturor nu se poate de impartasit.
40. Inlatura lucrurile ce depind de altii, tinde doar catre aceea ce depinde de tine.
41. Omul pierdut se aseamana des cu o balanta, cum putin se ridica, cum indata coboara.
42. Cruzimea, chiar si asupra celor rai, duce in iad. Ce sa mai vorbim de cruzimea asupra celor buni?
43. Ramasitele imprumutului, focului si a bolii pot din nou sa creasca – nimiciti-le pina la capat.
44. Traeste in tinerete astfel, incit la batrinete sa fii fericit.
45. Timpul pe nimeni nu iubesti si pe nimeni nu uraste; timpul cu nimeni nu este indiferent – el ii ia pe toti.
46. Chiar si cu propriul trup nu-i posibil de trait vesnic, ce sa mai vorbim de celelalte?

Ahikara (705-681 i.e.n)

1. Mai bine primeste 100 biciuri de la un intelept, decit sa-i permiti prostului sa-ti toarne ulei pe capul tau.
2. Nu trebuie foarte des sa-ti vizitezi prietenul, ca sa nu se sature de tine si sa nu te urasca.
3. Omul care nu are nici frati, nici sotie, nici copii, nu valoreaza nimic in fata dusmanilor. Eel se aseamana unui copac care creste la o rascruce de drum: fiecare trecator rupe din roadele lui, toate animalele se hranesc cu el.
4. Grabeste-te sa fugi din acel loc, unde este cearta, si sufletul tau va fi linistit.

Egiptul Antic

Egiptul Antic
1. Numai zeilor le este deschisa prezicerea soartei.
2. Cine vede foarte departe, nu este linistit cu inima. Deci nu te instrista din inainte si nu te bucura de ceea ce inca nu-i.
3. Tine minte: numai aceasta viata are pret!
4. E bine sa asculti de vorbele altora.
5. Minciuna se hraneste cu adevar, pe baza lui ea infloreste, insa viata ei este scurta.
6. Daca nu repari raul, el se dubleaza.
7. Chiar si mintea prostului se impaca cu adevarul/dreptatea.
8. Procedeaza cu un om la fel cum procedeaza el cu altii.
9. Omul care repede se aprinde, niciodata nu va cunoaste adevarul.
10. Pentru a pastra prietenii, trebuie sa poti ierta.
11. Indiferent de ceea ce ti s-a spus, cu nimeni nu vorbi asa, ca si cum el nu are dreptul sa vorbeasca cu tine.
12. Cine ucide, tot va fi ucis, cine porunceste sa ucida, tot va fi ucis din ordin.
13. Nu te bizui pe ziua de maine pina cind n-a venit. Caci nimeni nu stie ce napaste aduce aceasta zi.